 |
| Ivan Șișkin - A Walk in the Forest |
„Toate societățile fabrică aceeași specie de creaturi: cele care, cu un servilism zoologic, nu se gândesc decât să se hrănească, să se reproducă, să se încline în fața puterii Statului care le supune la niște cazne abrutizante, le tâmpește cu un erzaț de cultură, le lasă să se ucidă între ele în războaie.”
„[Indiferent de regimul politic] mulțimea va defila ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru că puțin îi pasă cine umple tribunele, esențialul este să fi pline. Asta dă sens vieții furnicarului nostru uman... La defilare vor fi trei categorii: somnambulii placizi în marea majoritate (porcii somnoroși, împăciuitorii), zeflemiștii și câțiva rebeli marginali (protestatari cu plămânii făcuți zdrențe)... Dar mai sunt... Mai sunt cei care au înțelepciunea să se oprească pe o străduță și să se uite cum ninge, să vadă o lampă care s-a aprins la o fereastră, să tragă în piept mirosul lemnului ars. Această înțelepciune, doar o infimă minoritate dintre noi știe să o trăiască.”
„Greșeala noastră fatală este de-a căuta paradisuri perene. Plăceri care nu se uzează, legături permanente, mângâieri cu vitalitate de liane: arborele piere, dar împletiturile lor continuă să înverzească. Această obsesie a duratei ne face să ratăm atâtea paradisuri fugitive, singurele de care ne putem apropia în trecerea noastră fulgerătoare de muritori. Minunile se ivesc din locuri adesea atât de umile și efemere, încât refuzăm să întârziem asupra lor. Preferă să ne construim visele din blocurile de granit ale deceniilor.”
„Regimurile se schimbă, rămâne neschimbată doar dorința oamenilor de a poseda, de a-și zdrobi semenii, de a înțepeni într-o indiferență de animale bine hrănite.”
„[Indiferent de regimul politic] mulțimea va defila ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pentru că puțin îi pasă cine umple tribunele, esențialul este să fi pline. Asta dă sens vieții furnicarului nostru uman... La defilare vor fi trei categorii: somnambulii placizi în marea majoritate (porcii somnoroși, împăciuitorii), zeflemiștii și câțiva rebeli marginali (protestatari cu plămânii făcuți zdrențe)... Dar mai sunt... Mai sunt cei care au înțelepciunea să se oprească pe o străduță și să se uite cum ninge, să vadă o lampă care s-a aprins la o fereastră, să tragă în piept mirosul lemnului ars. Această înțelepciune, doar o infimă minoritate dintre noi știe să o trăiască.”
„Greșeala noastră fatală este de-a căuta paradisuri perene. Plăceri care nu se uzează, legături permanente, mângâieri cu vitalitate de liane: arborele piere, dar împletiturile lor continuă să înverzească. Această obsesie a duratei ne face să ratăm atâtea paradisuri fugitive, singurele de care ne putem apropia în trecerea noastră fulgerătoare de muritori. Minunile se ivesc din locuri adesea atât de umile și efemere, încât refuzăm să întârziem asupra lor. Preferă să ne construim visele din blocurile de granit ale deceniilor.”
„Regimurile se schimbă, rămâne neschimbată doar dorința oamenilor de a poseda, de a-și zdrobi semenii, de a înțepeni într-o indiferență de animale bine hrănite.”
