Platon - Gorgias

Joshua Cristall - The Grove of Accademia, Plato Theaching

"În locul medicinei s-a substituit arta culinară şi pretinde că ea cunoaşte cele mai bune mâncăruri pentru corp, astfel încât, dacă ar trebui să dispute între ei medicul sau bucătarul înaintea unor copii, sau a unor oameni tot atât de lipsiţi de minte ca şi copiii, care din doi se pricepe ce alimente sunt bune şi care rele, medicul sau bucăterul, ar muri de foame medicul... [Arta culinară se dă drept ştiinţa în locul căreia s-a substituit], ea nu se gândeşte deloc cum să aducă un bine cât mai mare, că caută să surprindă şi să înşele naivitatea prin fel de fel de ademeneli plăcute, aşa că pare a preţui foarte mult." 

"Singură afirmaţia aceasta rămâne neclintită, anume că trebuie să ne ferim mai mult de-a comite o faptă rea, decât de a o suferi, şi că cea mai înaltă datorie a cuiva este ca să-şi dea silinţa nu ca să pară bun, ci ca să şi fie, atât în particular, cât şi în public; iar dacă cineva devine rău în vreo privinţă, trebuie să fie pedepsit; şi acesta-i al doilea bine după acela de a fi drept; ca să devii drept şi să fii îndreptat prin pedeapsă; iar orice linguşire, atît faţă de sine, cât şi faţă de ceilalţi, fie puţini, fie mulţi, trebuie evitată, iar oratoria, [trebuie] întrebuinţată totdeauna în vederea binelui şi a oricărei fapte bune... 
  După ce ne vom fi exercitat în felul acesta cu toţii abia atunci să ne apucăm de treburile statului, dacă vom găsi că trebuie... 
De aceea să ne folosim de concluziile acestea ca de-o călăuză care ne arată că aceasta-i viaţa cea mai bună, să trăim şi să murim practicând dreptatea şi celelalte virtuţi. Pe aceasta s-o urmăm şi la aceasta să-i îndemnăm şi pe ceilalţi"

Salman Rushdie - Rușinea

An aged mullah - Farrukh Beg

”Bârfa e ca apa. Ea cercetează suprafețele în căutarea punctelor slabe, până găsește un loc de trecere.”

”Ce este un doctor, la urma urmelor?  Un voyeur legitim, un străin căruia îi îngăduim să-și vâre degetele sau chiar mâinile acolo unde celor mai mulți nu le-am îngădui să bage nici măcar vârful unui deget, care vede ceea ce ne străduim din răsputeri să ascundem; un individ care șade pe marginea patului, un outsider primit în clipele noastre cele mai intime (naștere, moarte, etc.), anonim, un personaj minor, și totuși, în mod paradoxal, central, mai ales în momentele de criză.”

”Gravitație și apartenență. Ambele fenomene există și sunt observabile. Dar nici unul nu este înțeles. Cunoaștem forța gravitației, dar nu și originile ei; iar pentru a explica de ce ne-am atașat de locul unde ne-am născut, ne prefacem că suntem copaci și vorbim despre rădăcini. Priviți sub picioare. Nu veți găsi cârcei încâlciți răsărindu-vă din tălpi. Rădăcinile reprezintă un mit conservator, menit să ne țină locului.” 

”Toți migratorii își lasă în urmă trecutul, chiar dacă unii încearcă să îl împacheteze în baloturi și cutii - dar pe parcursul călătoriei ceva pare să se scurgă din prețioasele amintiri, până când nici măcar posesorii nu le mai recunosc, pentru că este soarta migratorilor să rămână dezbrăcați de istorie, să stea goi pușcă, înconjurați de disprețul străinilor bogat înveșmântați în brocarturile continuității, cu sprâncenele apartanenței.”

”Atunci când se desprind de pământul natal, indivizii se numesc migratori. Când țările fac același lucru, actul se numește secesiune. Iar lucru cel mai bun la ambii este speranța. Goliciunea din bagaj. Valizele invizibile, nu varietatea fizică, poate de carton, care conține câteva amintiri uscate de înțeles” 

”Represiunea este un strai fără cusături; o societate autoritară în ce privește codurile sociale și sexuale, care își strivește femeile sub povara intolerabilă a onoarei și binei purtări, dă naștere și altor modalități de reprimare. Dimpotrivă, dictatorii sunt întotdeauna - cel puțin în public - puritani. Dacă reprimi un lucru, reprimi și ceea ce îl înconjoară. Dar până la urmă totul îți explodează în față.” 

”[Cei care au crescut hrăniți cu rușine și onoare, pricep un lucru care li se pare de neconceput popoarelor care trăiesc într-o lume ulterioară morții lui D-zeu și tragediei; și anume, că oamenii sunt dispuși să sacrifice ceea ce iubesc mai mult pe altarul implacabil al mândriei.] Printre rușine și nerușinare trece axa în jurul căreia ne învârtim; condițiile meteorologice la ambii poli sunt extreme, feroce. Nerușinare, rușine: rădăcinile violenței.” 

Mo Yan - Sorgul rosu

”Ascută la mine, cei ce se iubesc și cei ce se urăsc sunt meniți să se-ntâlnească, oamenii mor pentru avere, păsările pier pentru mâncare, cei tineri de ani să nu râdă de moșii cu părul alb - câte zile rămâne deschisă o floare? -, dacă trebuie să lași de la tine, lasă de la tine, să lași de la tine nu se cheamă lucru nechibzuit, după, ieși mai ieftin.”

”Procesul iubirii este procesul de transformre a sângelui în excrement de culoarea asfaltului, expresia iubirii este când doi oameni în care nu se mai deslușește sângele de carne stau întinși împreună, iar deznodământul iubirii este reprezentat de două înghețate pe băț cu ochi cenușii larg deschiși.” 

”În situațiile obișnuite, puternica forță morală obligă fiarele care trăiesc printre oameni să-și acopere cu haine frumoase blana stufoasă: societatea stabilă și în pace este locul de dresaj al omenirii, căci până și tigrii, leoparzii, șacalii și lupii închiși multă vreme în cușcă se contaminează parțial de omenie.”

”Contrastul și comparația, am ajuns chiar să cred, confirmă într-un anume sens existența a două soiuri diferite de oameni. Fiecare evoluează în propria-i manieră și fiecare aleargă  după lumea sa desăvârșită, definită de sistemul porpriu de valori. Mi-e teamă ca nu cumva și în ochii mei să se ivească acel aer isteț și priceput, mi-e teamă ca nu cumva gura mea să nu repete vorbele copiate de alții din cărțile altor oameni și mi-e teamă să nu mă prefac într-un Reader's Digest cu vânzare mare.”

Salman Rushdie - Seducătoarea din Florența

Painting from Mughal School of Arts

”Toți credincioșii au motive bine întemeiate pentru a nu crede în nici un alt dumnezeu decât al lor, așa că ei între ei sunt cei care îmi dau toate motive să nu cred în nici unul.” 

”Când este scoasă din teacă sabia limbii rănile pe care le lasă sunt mai adânci decât ale celei mei ascuțite lame.”

”Numai dacă acceptăm adevărurile morții putem începe să învățăm adevărurile a ceea ce înseamnă să trăim. Paradoxul e un nod care îi permite omului să fie inteligent chiar în timp ce îi leagă creierul, întocmai precum picioarele și aripile găinii pregătite pentru frigare.”

”Atâta timp cât ești anesteziat și nu simți tragedia propriei vieți, poți supraviețui. Când îți revine limpezimea, când îți este meticulos redată, te poate înnebuni. Memoria retrezită la viață te poate sminti, amintirea umilinței, a celor ce ți s-au întâmplat fără știrea ta, a atâtor intruziuni.”

”Dragostea poporului era capricioasă și nestatornică, iar a cultiva o astfel de dragoste este o nebunie. Dragostea nici nu există. Nu există decât puterea.”

”Odată ce un om a fost într-o cameră de tortură, simțurile nu mai uită niciodată anumite senzații. Odată ce un om a fost surghiunit, o parte din el nu încetează niciodată să mai simtă durerea.” 

”Blestemul rasei umane nu este că suntem atât de diferiți unii de alții, ci că suntem atât de asemănători.”