"... Îmi dau seama că obişnuinţa şi exemplul sunt mai convingătoare decât orice cunoştinţă, oricât de sigură şi că pluralitatea părerilor nu este o probă care să valoreze cine ştie ce pentru adevărurile oamenilor greu de descoperit, din cauză că este mult mai verosimil ca ele să fi fost descoperite de un singur om decât de un popor întreg."
Numărul de precepte care compun logica:
"Primul precept era de a nu primi ca adevărat nici un lucru de care să nu mă fi încredinţat în mod evident că este aşa, adică de a înlătura cu grijă graba şi prejudecata şi de a nu cuprinde în judecăţile mele nimic altceva decât ce s-ar prezenta minţii atât de clar şi de precis, încât să nu am nici un prilej de a-l pune la îndoială.
Al doilea, de împărţi fiecare dintre dificultăţile pe care le-aş examina în atâtea părţi câte ar fi posibile şi necesare spre a le dezlega.
Al treilea, să-mi călăuzesc gândurile în ordine, începând cu lucrurile cele mai simple şi mai uşor de cunoscut, ca să urc încet, încet, treptat, până la cunoaşterea celor mai complexe, presupunând ordine chiar între cele care nu se preced în mod firesc unele pe altele.
Şi ultimul, să fac pretutindeni enumerări atât de complexe şi revederi atât de generale, încât să fiu sigur că n-am omis nimic."
"Şi n-am observat de asemenea niciodată ca, prin disputele practicate în şcoli, să se fi descoperit vreun adevăr necunoscut mai înainte: căci fiecare din cei care discută (în contradictoriu) caută mai mult să iasă învingător, arătând că ideile sale sunt conforme cu adevărul, decât să cântărească argumentele de o parte şi de alta. Astfel, cei ce au fost mai mult timp avocaţi buni nu pot fi, din această pricină, mai târziu jedecători mai buni."
