 | |
| Gustav Klimt - Adela Bloch-Bauer |
”Poate însuși cuvîntul „abstacțiune” dezvăluie însuși sensul jocului. Nedorind să reflecți în pictură modul tău de viață sau viața ta părîndu-ți atît de compromisă, atît de așezată în confort, singura soluție este să-i camuflezi realiatea goală cu măiestrie și gust rafinat. Geometrie. Siguranța este o mască a nimicului.”
”Artistul era indus în eroare de exagerările la modă, indisciplina în artă la umbra binecuvîntării oficiale, libertățile de suprafață ale artei contemporane, rezultate ale unui sentiment de frustrare profundă, conștiinței îngropate dar nu dispărute a lipsei de libertate... Nu poți trăi din artă și atunci predai principiile ei de bază în travesti; mințind că geniul nu este rezultatul muncii solitare de-a lungul unor ani nesfîrșiți, ci efectul unui experiment obținut peste noapte - cabotinaj; că succesul instantaneu, scoaterea iepurașului din pălărie, constituie o rațiune a înșelării perverse a mii de studenți naivi; că prețul absorbitant al școlii, mereu repetata poveste, nu ajută cu nimic sistemul...
...arta - castrare. Triumful eunucului... Legătura dintre pictor și public fusese grav distorsionată atunci cînd natura și relitatea încetaseră să mai conteze. Acum se picta de dragul teoriilor și intelectualilor, nicidecum pentru oameni și nici pentru propria persoană. Artistul cîștiga bani și renumele de a fi la modă. Respingerea trupului și a percepțiilor sale fizice, naturale produsese o spirală, un vortex, o scurgere către nimic, în mijlocul căreia pictorul și criticul afirmau de comun acord că numai ei există și au valoare - o piatră funerară excelentă pentru drojdia socială nepăsătoare.
Noțiunea de ”deschidere” față de noile curente contemporane era un paravan. Se uita însă ce viteză enormă căpătau noțiuni ca ”progres” și ”acceptarea noului”, cît de repede avangarda a devenit art pompier, îndrăzneală, platitudine... Erau ca lemingii în goană sinucigașă, în căutarea unui Lebensraum într-o mare înghețată, în noaptea fără de sfîrșit, orbi, conduși doar de o iluzie. Turnul de abanos.”
