 |
| Eduard Charlemont- A Gentleman In An Interior |
„Probabilitatea de a afla ceva neobișnuit din ziar e mult mai mare decât aceea de a cunoaște întâmplări similare prin experiență proprie; cu alte cuvinte, lucrurile esențiale se petrec astăzi în sfera abstractului, iar cele fără importanță în viața reală.”
„Astăzi responsabilitatea nu-și mai are centrul de greutate în oameni, ci în raporturile dintre lucruri... A apărut o lume de însușiri fără om, de experiențe fără cel care le trăiește, aproape s-ar zice că într-un caz ideal omul nici n-ar mai trăi vreo experiență la modul privat și povara agreabilă a responsabilității personale s-ar dizolva într-un sistem de formule ale semnificațiilor posibile.”
„Unul din mijloacele care ucid sufletul, e drept, dar îl conservă apoi în cantități mici pentru folosință generală a fost dintotdeuna acela de a-l asocia cu rațiunea, cu convingerile și cu acțiunea practică, așa cum au procedat cu succes toate moralele, filosofiile și religiile.”
„Spiritul - Veacurile l-au învățat că viciile se pot transforma în virtuți, iar virtuțile în vicii și consideră în esență doar ca pe o inabilitate faptul că în decursul unei vieți un criminal nu poate fi transformat într-un om util. El nu recunoaște nimic ca fiind nepermis sau nimic ca fiind permis, căci orice poate avea o însușire prin care într-o zi să devină parte dintr-un context nou, grandios. În taină, urăște de moarte tot ceea ce emite pretenții de a fi imuabil, marile idealuri și legi și mica lor copie fosilizată, omul împăcat cu sine. El nu consideră nimic ca fiind stabil, nici sinele, nici ordinea lucrurilor; întrucât cunoștiințele noastre se por schimba de la o zi la alta, el nu mai crede în nici o legătură și pentru el totul deține valoarea pe care o are până la următorul act al creției, ca o forță căreia i te adresezi în cuvinte și care se schimbă odată cu vorbele rostite.”
„Întrebarea care se pune este dacă nu cumva până la urmă, din moment ce este sigur că există îndeajuns spirit în lume, singura deficiență spirituală se dovedește a fi aceea că tocmai spiritul este lipsit de spirit?”
