 |
| Diego Vélazquez - The Dwarf Sebastian de Morra |
”E greu de înțeles ceea ce nu urăști, ești complet dezarmat, n-ai cum să pătrunzi un om pe care nu-l urăști.”
”Poeții laudă cu precădere iubirea și bine fac, pentru că nimic nu are mai multă nevoie de laudă decât iubirea, ca să poată apărea altceva decât este cu adevărat.”
”Iubirea este ceva care moare. Iar când moare intră în stare de putrefacție și poate deveni teren fertil pentru o nouă iubire. Atunci iubirea moartă își trăiește viața tainică în cea nouă și astfel iubirea de fapt nu moare.”
”Ce știu [oamenii] despre măreția vieții? De unde știu ei că este măreață? Este doar un fel de a vorbi, cuvinte pe care oamenii le spun cu plăcere? S-ar putea la fel de bine afirma că viața este un nimic. Că e măruntă, complet lipsită de importanță, o târâtură pe care o poți strivi cu unghia. Și când o strivești cu unghia, nici nu poate să protesteze. E la fel de mulțumită de dispariția ei ca și de orice altceva. Și de ce n-ar fi? De ce ar căuta să existe sau de fapt de ce ar trebui să caute ceva anume? La urma urmelor, de ce nu i-ar fi complet indiferent?”
”Suntem făcuți să tânjim după spațiul infinit și să credem că-i aparținem. Și totuși el se află tot timpul acolo sus, deasupra noastră, larg deschis nouă, ceva foarte adevărat. Ne este realitate și robie în același timp... Care este rostul acestei nemărginite măreții care ne înconjoară, care înconjoară viața, dacă noi tot încătușați și fără speranță rămânem, iar viața nu se schimbă câtuși de puțin, ci e mereu la fel de ferecată?”
”Războiul simplifică lucrurile. Tuturor oamenilor li se pare că viața e prea complicată. Și chiar e complicată, așa cum o trăiesc ei. La urma urmelor viața nu e deloc complicată, dimpotrivă, se remarcă tocmai prin faptul că este foarte simplă. Dar [oamenii] tot nu înțeleg asta. Nu înțeleg că este mai bine să lase viața să fie așa cum este ea. Nu, nu o lasă deloc în pace, nu se mai învață o dată să nu o mai folosească în tot felul de scopuri ciudate. Și cu toate astea li se pare minunat să fie pur și simplu în viață!”
”Întotdeauna este plăcut și înălțător să simți o durere dezinteresată, nobilă.”
