John Fante - Arturo Bandini

„Păreau a fi o formă de viață aglutinată, o turmă cleioasă și înceată, se mișcau cu toții ca unși cu lipici, blocați în propria neputință și disperare, cu ochii triști și goi, de bivol bătrân... Ochii ăia bovini și melancolici, ochii ăia care îmi scormoneau ca un pumnal inima, ca pe o gaură, ca pe un mormânt din care ieșeau morții lor, înșiruiți unul în spatele celuilalt, într-o procesiune amară și chinuitoare - era parada suferinței lor pe străzile inimii mele.” (Drumul spre Los Angeles)

„O, iubita mea din Noile Hebride
Nu-mi cere încrederea să ți-o trădez.
Iubirea-i strofă înflorită-n paradisuri pierdute.
Adu-mi binele șirăul viselor risipite.
Inima mea tânjește după fin de siècle,
Acea nălucă a vremurilor captive.
O, nu, iubire! Cată spre bastioane!
Fugi de ticăloși, ai milă doar de iubire,
Iar când te saturi, îdreaptă greșeala
Dând crezare inimii mele.” (Vise de pe Bunker Hill)

X - Citite după 2010

Gao Xingjian - O undiță pentru bunicul meu