Azilul englez

http://en.wikipedia.org/wiki/Workhouse

http://www.historyextra.com/workhouse

Marea foamete irlandeză

http://en.wikipedia.org/wiki/Irish_famine
http://cultural.bzi.ro/marea-foamete-irlandeza-6715

Masacrul de la Srebrenica

http://en.wikipedia.org/wiki/Bosnian_Genocide
http://www.history.com/topics/bosnian-genocide

Carlos Fuentes - Instinctul lui Inez

David Alfaro Siqueiros - Retrato de Angelica

„Imaginea trebuie să fie expusă. Doar avarul cel mai mizerabil ține un Goya ascuns, nu de teama hoților, ci din teamă pentru Goya. De teamă ca tabloul agățat, nici măcar pe peretele unui muzeu, ci de acela al casei zgârcitului însuși, să nu fie văzut de alții și, mai ales, să vadă pe alții. Să rupi comunicarea, să-i furi definitiv posibilitatea artistului de a vedea și de a fi văzut, să-i întrerupi pe vecie fluxul vital: nimic nu-l poate satisface mai mult, aproape ca un orgasm sec, pe avarul perfect. Orice privire străină este un furt din tablou.”

„Dacă cunoști o persoană, îi cunoști repertoriul de posibilități.”

„Muzica e un portret artificial al pasiunilor omenești.”

„Fericirea e capcana trecătoare care ne costumează supărările permanente și ne face mai vulnerabili ca niciodată în fața oarbei legalității a nenorocirii.”

„Păgânismul nu crede în el însuși pentru că nu se îndoiește niciodată. Creștinismul da, pentru că credința lui este mereu pusă la încercare.”

„Invidia este ranchiuna pentru un bun străin. Gelozia conferă importanță persoanei pe care am dori-o numai pentru noi. Invidia este o otravă neputincioasă, vrem să fim altul. Gelozia este generoasă, vrem ca celălalt să fie al nostru.”

„Viața noastră este un colțișor trecător al cărui scop este existența morții. Suntem pretextul pentru existența morții. Moartea dă prezență lucrurilor pe care le-am uitat din viață.”

Miguel Angel Asturias - Domnul Președinte

Mayan Mural in Guatemala, the site San Bartolo

„Sufletul nu înțelege nici fericirea și nici nefericirea dacă n-a avut timp să le silabisească și să le învețe dinainte. Trebuie să fii mușcat batista sărată de lacrimi, trebuie s-o fi mușcat cu înverșunare, s-o fi sfâșiat cu dinții.”

„Singura lege pe acest pământ este loteria: e o chestiune de loterie să mergi la închisoare, o chestie de loterie să te împuște sau nu și tot o chestie de loterie e să ajungi deputat, diplomat, președinte de republică, general, ministru!”

„Casa-ți îngăduie să-ți mănânci pâinea pe ascuns, casa posedă siguranța lucrurilor permanente și atrage stima socială, e stabilă ca portretul de familie în care tatăl de familie se distinge prin nodul la cravată, mama aborează cele mai scumpe bijuterii, iar copiii sunt dați pe păr cu aqua florida autentică. Strada, dimpotrivă, e o lume nestatornică, periculoasă, plină de aventură, falsă ca oglinzile, e un spălător public al murdăriilor din jurul lor.”

”Nimic mai prostesc decât a explica faptele celorlalți. Acte străine. 

 Critica este, adesea, șușoteală de oameni înăcriți. Trec sub tăcere părțile bune, exagerează pe celelalte. O faimoasă porcărie, care doare ca peria pe rană. În timp ce reproșul voalat, de-o substanță foarte subtilă, disimulat în informațiile date de membrii familiei, de prieteni sau de sufletele caritabile, pătrunde mai adânc.”

André Gide - Pivnițele Vaticanului

Théodore Géricault - Portrait of a Young Man

„În viață ne putem corecta, ne putem ameliora purtarea, dar nu putem corecta ceea ce facem. Tocmai acest drept de a putea fi corectat face din scris un lucru atât ce cenușiu. Ceea ce mi se pare atât de frumos în viață este că trebuie să reușești din prima încercare. În viață nu-s admise ștersăturile!”

„Nimic nu mă împiedică mai mult să fac ceva decât nevoia; întotdeauna am căutat doar ceea ce nu-mi poate folosi la nimic.”

„Sufletele cele mai dezinteresate nu sunt neapărat și cele mai bune - în sensul catolic al cuvântului; dimpotrivă, din punct de vedere catolic, sufletul cel mai bine alcătuit este cel care își ține cel mai bine socotelile.”

„Preferăm să trăim prefăcându-ne, decât să semănăm cu ceea ce am crezut mai întâi a fi adevăratul nostru potret: e absurd; și, procedând astfel, riscăm să stricăm tot ce-i mai bun în noi.”

„Chiar dacă nu ar exista societatea spre a ne constrînge, ar face-o grupul de rude și de prieteni cărora vrem să le fim pe plac. Ei opun sincerității nostre răzvrătite o imagine a noastră de care nu suntem decât pe jumătate responsabili, care nu ne seamănă decît foarte puțin, dar care este indecent să o nesocotim.”

Orhan Pamuk - Mă numesc Roșu

Kamal ud-Din Behzad - Behzad gives advice

„Toți cei în ai căror ochi am zărit o sclipire de inteligență, pe al căror chip am zărit o umbră izvorâtă din suflet sunt niște ucigași ascunși. Numai proștii sunt puri.”

„Adevăratul respect nu izvorăște din inimă, ci din rânduieli mărunte și din supunere.”

„Dacă nu dorești să ai deziluzii în pictură și în artă, trebuie să ai grijă să nu-ți faci o meserie din ele. Oricât de talentat și de iscusit ai fi, caută banii și puterea în altă parte, astfel încât să nu te superi pe artă dacă nu te alegi cu nimic de pe urma harului și a muncii tale.”

„Pictura este tăcerea minții, muzica ochiului.”

„Oare dragostea să fie aia care-l tâmpește pe om, sau doar tâmpiții se îndrăgostesc?”

„Cu cât un oraș este mai mare și mai plin de culoare, cu atât are mai multe cotloane în care să-ți poți tăinui vina și păcatul; cu cât este mai plin de lume, cu atât există mai mulți oameni între care te poți pierde, cu păcatul tău cu tot. Inteligența orașelor nu trebuie măsurată prin mijlocirea învațaților, a bibliotecilor, a miniaturiștilor, a caligrafilor și a școlilor coranice pe care le adăpostesc, ci prin mulțimea crimelor săvârșite în taină, vreme de mii de ani, pe ulițele lor întunecate.”

„Pe măsură ce privim înțelegem, de la o carte la alta, de la o miniatură la alta, că un pictor bun nu se mărginește doar să rămână în amintire cu miracolele sale, ci săvârșește prin a ne schimba, în cele din urmă, peisajul propriei memorii. Iar după ce talentul și imaginile unui miniaturist lucrează cu putere asupra sufletului nostru, își face apariția și o măsură de apreciere a frumuseților lumii.”

„Viața este doar o cămașă strâmtă ieșind din temnița timpului și a spațiului. Din păcate, nimeni nu izbutește să priceapă, înainte de a muri, că după cum, în lumea morților, un suflet fără trup este temei de fericire, tot astfel, în lumea celor vii, cea mai mare fericire este să fii un trup fără suflet.”

„Pentru unii oameni, adică pentru cunoscătorii într-ale amărăciunii, care preschimbă în cele din urmă dragostea și suferința, fericirea și lipsurile în pretextul unei veșnice singurătății, nu există în viață mari bucurii, după cum nu există nici mari tristeți. Nu spun că nu-i pricep pe ceilalți atunci când sufletele le sunt răvășite de asemenea simțăminte; dimpotrivă, îi înțeleg peste poate pe cei care le trăiesc până la capăt. Ceea ce nu pricep este strania neliniște în care se cufundă sufletul în asemenea clipe. Această neliniște tăcută, care ne întunecă mintea și sufletul, ia locul bucuriei și tristeții pe care ar trebui de fapt să le încercăm.”

„Pictura înseamnă să însuflețești ceea ce vede mintea, spre sărbătoarea ochiului. 

  Ochiul se strecoară în pictură atât cât să vadă în lume și să-i slujească minții. 

  Prin urmare, frumusețea înseamnă redescoperirea de către ochi, în lume,  ceea ce mintea cunoaște de la bun început.”

„Frumusețea și taina acestei lumi ies la iveală doar prin dragostea, prin grija, prin interesul și duioșia care i se arată. Dacă vreți să viețuiți în Raiul în care viețuiesc fericite iepele și armăsarii, fiți cu ochii în patru și vedeți întocmai această lume, luând aminte la culorile, la amănuntele și la ironiile ei.”

„Cărțile nu adaugă nefericirii omenești decât o anumită adâncime, pe care noi o socotim consolare.”

Adolfo Bioy Casares - Invenția lui Morel

„Cred că ne pierdem nemurirea pentru că rezistența la moarte n-a evoluat; îmbunătățirile pun accentul pe prima idee, rudimentară, de a menține viu întregul corp, dar ar trebui căutată doar păstrarea a ceea ce ține de conștiință.”

„Conversațiile sunt schimburi reciproce de știri (meteorologice, de exemplu), de indignări, de bucurii (intelectuale, de pildă) cunoscute dinainte și împărtășite de  interlocutori. Emoționează plăcerea de a vorbi, de a exprima acorduri sau dezacorduri.”

Wu Jingzi - Din lumea cărturarilor

Chen Hongshou and Chen Zi - Figures, Flowers and Landscapes

„Pe pământ, bogăția, rangul, succesul și faima sunt lucruri exterioare; oamenii își riscă viața în căutarea lor, dar odată dobândite, au gust amar ca fierea. Și totuși, din timpuri străvechi până în zilele noastre, toate sunt la mare cinste!”

Aleksandr Soljenițîn - Pavilionul canceroșilor

Ilya Repin - Portrait of Vasily Kirillovich Syutayev

”Talentul înțelege și acceptă mai ușor moartea decât mediocritatea! Mediocritatea are neapărată nevoie de viață lungă.”

”Permanenta difuzare, prin ampilificație, a emisiunilor, considerată, nu se știe de ce, semn de răspândire a culturii este, dimpotrivă, un semn de primitivism cultural, incurajare a indolenței mentale. Pisălogeala asta nesfârșită, alternarea unei informații pe care n-ai cerut-o cu o muzică pe care n-ai ales-o, este curat furtișag de timp și entropie a spiritului. Un prostyănac căruia i s-ar fi facut cadou veșnicia, probabil ca n-ar putea-o îndura altfel, decât ascultînd radioul [sau privind la tv].”

”Dragostea față de animale n-o prețuim acum deloc la oameni, iar  de atașamentul față de pisici ne simțim chiar obligați să râdem. Dar dacă ne-am pierdut, pentru început, dragostea față de animale - oare nu este inevitabil să ne-o pierdem apoi și pe cea față de oameni?”

”Nu pentru a gâdila patimile a fost inventat tiparul. Excitantele trebuie vândute la farmacii.”

”Una din constrângerile obositoare ale umanității este faptul că oamenii nu se pot înnoi în mijlocul vieții, schimbându-și brusc, radical, ocupația.”

”Cu cât este mai fragil un om, cu atât mai multe zeci, poate chiar sute de împrejurări trebuie să coincidă pentru a se apropia de semenul său. Fiecare nouă coincidență nu-i apropie decât un pic. În schimb, o singură neînțelegere poate distruge totul. Și această neînțelegere intervine întotdeauna mai devreme sau mai târziu și se vede extrem de clar.”

”Pentru a încălzi un pahar de apă prin vorbire, trebuie vorbit încet două mii de ani sau strigat tare vreme de șaptezeci și cinci de ani. Dar și asta numai în cazul în care paharul nu ar avea pierderi de căldură. Trageți și voi concluzia care-i folosul pălăvrăgelii!”

”Dacă decenii după decenii nu-i lași pe oameni să povestească lucrurile așa cum sunt - mințile oamenești o iau razna și devine mai greu să-ți înțelegi compatriotul decât pe un locuitor de pe Marte.”

Gabriel García Márquez - Aventura lui Miguel Littin, clandestin in Chile

Doar Jess

Epitaful unui câine

Lord Byron

Când un slăvit Fiu de Bărbat se-ntoarce în pământ,

Ce Glorie n-a avut, ci doar vreun nobil nume strâmt,

Cioplită-i piatra, irosită-n ritual măreţ,

Şi urnele ne spun poveşti din viaţa-i fără preţ.

Şi jos când zace, deasupra scrie cum a vieţuit,

Nu cum a fost de fapt, ci-aşa cum ar fi trebuit.

Când moare bietul câine, prieten bun de-o viaţă,

O pavăză şi-un frate ce-n poartă-ţi iese-n faţă,

El, cel ce-o inimă doar are, la Stăpân în piept,

Și lui doar i-a trudit şi respirat, el pe nedrept

Se duce de pe lume de nimenea jelit,

Și pământescu-i suflet din cer e izgonit.

Pe când omul, nedemnă gâză!, vrea mântuire

Şi-şi cere locul său în Rai şi-n nemurire.

O, Bărbate! Tu, chiriaş nedemn al unui ceas,

Puternic, putred, setos de a-nrobi şi laş

Cine te ştie amănunţit te lasă, plin de greaţă

O, tu, scârbavnic vraf de praf suflat cu viaţă!

Iubirea ta-i desfrâu; prietenia-nşelăciune,

Cu gura minţi; în suflet ai numai goliciune.

Doar numele ţi-e nobil; născuta ta cruzime

Mai mare-i decât a fiarei – te face de ruşine.

De-această urnă simplă când dai din întâmplare

Treci mai departe – nu-i mort de plâns la-nmormântare.

Sub lespezi zace un pieten – deasupra eu le-am pus;

Doar unul am avut – e-acolo jos iar eu sunt sus.

Aleksandr Soljenițîn - O zi din viața lui Ivan Denisovici

Francisco Goya - Scenă din închisoare

”Deținutul, după o zi întreagă petrecută în ger și foame, nu se mai gândește decât la lingurile de mâncare apoasă ce i se cuvin. Le așteaptă așa cum pământul așteaptă ploaia, în verile secetoase și le soarbe pe nerăsuflate. Aceste linguri sunt pentru el mai prețioase decât libertatea și decât viața lui trecută și viitoare.”

”Burta e un tiran. Niciodată nu ține minte darul pe care i-l faci. Mâine îți va cere din nou.”

”Rugăciunile, ca și reclamațiile, ori nu ajung, ori se resping.”

Louis-Ferdinand Céline - Moarte pe credit

George Seurat - A Sunday Afternoon on the Island of la Grande Jatte

”Omul se distrează cu propria-i moarte în timp ce și-o ticluiește! Își păzește bine blenoragia, sifilisul și toate tumorile. Au nevoie de ele! Nu le pasă de vezica lor băloasă, nici de rectul usturând ca focul! Dar dacă-ți dai destulă osteneală, dacă știi să-i pasionezi, or să aștepte până să moară, e singura ta recompensă! Dar de scutit n-or să te scutească, în veci!”

”Câtă tristețe... cât de zadarnică îți pare tinerețea când îți dai seama pentru prima oară... câți oameni ai uitat pe drum... prieteni pe care n-ai să-i mai revezi... pierduți fără urmă, ca-n vis... dispăruți... așa cum ai să dispari și tu într-o zi... Într-o zi care e încă departe... dar care va veni oricum... adusă de vârtejul acesta belstemat al lucrurilor... al oamenilor... al zilelor... forme care trec... fără să se oprească vreodată.Toți imbecilii, pârliții, curioșii, toate paiațele care bat drumul pe sub arcade, cu umbrele și căței legați de sfoară... n-ai să-i mai revezi pe niciunul...”

Ivan Goncearov - Oblomov

”Conviețuirea prea strânsă și îndelungată între oameni nu e ușoară; ca să recunoască fiecare meritele celuilalt, fără să-i sară în ochi numai cusururile, se cere, și de o parte, și de cealaltă, multă experiență a vieții, înțelegere și bunătate.”

”Viclenia e asemenea banilor mărunți cu care nu poți cumpăra mare lucru. Și după cum, pe mărunțiș, nu poți trăi decât un ceas-două, tot astfel poți ascunde, înșela, denatura cu ajutorul vicleniei, dar ea nu poate cuprinde orizonturi largi, nu poate dezvălui începutul și sfârșitul unui eveniment mare, de căpetenie.

  Viclenia e mioapă, ea vede bine numai la doi pași, nu mai departe, și de aceea, de multe ori, cade singură în groapa pe care a săpat-o altora.”

”Nu este oare năzuința tainică a oricărui bărbat și a oricărei femei de a găsi în tovarășul de viață aceeași neschimată icoană a liniștii, aceeași curgere lină a iubirii? Doar aceasta e dragostea firească - și suferim ori de câte ori ne abatem câtuși de puțin de la ea, ori de câte ori sentimentul nostru se schimbă.”

John Fowles - Magicianul

Danid Teniers the Elder - The Alchemist

”Bărbaților le place războiul pentru că li se pare singurul mod de a fi luați în serios. Pentru că își imaginează că este singura ocazie când femeile încetează să-și mai bată joc de ei. Războiul le permite să reducă femeile la rangul de obiecte, în aceasta constă marea deosebire dintre sexe. Bărbații văd obiecte unde femeile văd relațiile dintre obiecte; relații generate de nevoia pe care obiectele o au unul de celălalt, de nevoia de dragoste și de dorința de armonie. Este o dimensiune în domeniul sentimental care bărbaților le lipsește cu desăvârșire. O dimensiune care face ca toate femeile adevărate să nu vadă în război decât o odioasă absurditate. 

  Războiul este o psihoză creată de incapacitatea nostră de a percepe relațiile. Relațiile noastre cu cei din jur; relațiile cu situația noastră economică și istorică. Și, mai ales, relația noastră cu neantul. Cu moartea.”

”În viața fiecăruia are loc un moment de maximă intensitate. Atunci trebuie să te accepți. Este momentul în care ești ceea ce ești și totdeauna ceea ce vei fi.”

”Politețea ascunde refuzul de a accepta și alte aspecte ale realității.”

”Nebunia de a căuta moartea este cea mai mare perversitate. Venim din noapte, plecăm în noapte. Ce rost are să trăim în noapte?

Patriotismul, propaganda, onoarea profesiaonală - zaruri trucate.”

”Orice manifestare de excentricitate este artificială într-o lume dominată de lupta acerbă pentru  supraviețuirea economică.”

”Există unii dintre noi care gândesc că moartea nu vine niciodată din față, ci numai din spate: i-ar ajunge din urmă în momentul în care s-ar opri să se gândească.”

”Ideea că ne plac oamenii este o iluzie pe care trebuie s-o păstrăm în noi dacă vrem să trăim în societate.”

”Experiența m-a făcut să înțeleg ce este cu adevărat umorul. Este o manifestare a libertății. Tocmai că există libertate, există și surâs. Numai un univers total predeterminat ar putea trăi fără el.”

”Cu cât înțelegi mai bine ce este libertatea, cu atât o pierzi mai mult.”

 

John Steinbeck - Fructele mâniei

Dorothea Lange - Migrant Mother

"Nu-ţi trimite nădejdea să zboare alături de vulturi, ca să n-ajungă a scurma pământul laolaltă cu viermii."

"Omul, spre deosebire de orice altceva, organic sau anorganic, din univers, se înalţă dincolo de lucrul mâinilor sale, urcă mereu pe treptele propriei înţelegeri, păşeşte în fruntea înfăptuirilor sale... După ce a făcut un pas înainte, poate să alunece îndărăt, dar numai o jumătate de pas, niciodată nu face un pas întreg înapoi."

  "Un om, o familie, alungaţi de pe ogor; maşina ruginită scârţâie pe şosea înspre apus. Mi-am pierdut ogorul, un singur tractor mi l-a răpit. Sunt singur şi năuc. Iar în toiul nopţii o familie face popas într-un şanţ, o altă familie se opreşte tot acolo, şi deodată apar corturile. Cei doi bărbaţi se aşează pe vine, şi femeile şi copiii îi ascultă. Aici e miezul lucrurilor! Ia seama, tu, cel care urăşti schimbarea şi te sperii de revoluţie! Ţine-i despărţiţi pe aceşti doi bărbaţi aşezaţi pe vine; fă-i să se urască, să se pândească şi să se teamă unul de celălalt. Aici este mugurele lucrului de care de temi. Pentru că aici: -Mi-am pierdut ogorul- se transformă; o celulă a plesnit şi din plesnitura ei se dezvoltă lucrul pe care-l urăşti: -Amândoi ne-am piedut ogorul-. Aici se ascunde primejdia, fiindcă doi oameni nu sunt la fel de stingheri şi năuciţi ca unul singur...

  Situaţia de om avut îl îngheaţă pe acesta pentru vecie în -eu- şi îl desparte pentru totdeauna de -noi-. 

  Nevoia este îndemn către idee, şi ideea, îndemnul către acţiune."

Kurt Vonnegut - Leagănul pisicii

Francisco Goya - El coloso

"Oamenii trebuie să vorbească despre ceva ca să-şi menţină în formă corzile vocale, în eventualitatea că vor avea vreodată de spus ceva important."

"Maturitatea este o dezamăgire adâncă, fără alt leac decât râsul, asta dacă râsul poate tămădui ceva."

"Poate că atunci când ne amintim de războaie ar trebui să ne dezbrăcăm, să ne mânjim trupurile cu vopsea, să umblăm în patru labe şi să grohăim ca nişte porci. Cu siguranţă ar fi un gest mai potrivit decât discursurile nobile şi defilările cu steaguri şi arme strălucitoare."

"Fereşte-te de omul care se străduieşte să înveţe, învaţă şi apoi descoperă că nu a devenit mai înţelept. El nutreşte resentimente criminale faţă de cei care sunt ignoranţi fără să se fi chinuit să ajungă astfel."

Irving Stone - Turnul nebunilor; Paria

John Henrz Fuseli + The Nightmare

"Cunoaşterea este un fluviu cu o curgere lentă, care o ia uneori înapoi, iar alteori seacă."

"Fericirea reprezintă împlinirea întârziată a unei dorinţe foarte vechi. Banii aduc foarte puţină fericire, pentru că nu fac parte din dorinţele infantile."

"Umorul este rareori nemotivat. Serveşte unor scopuri imposibil de atins în cadrul unei relaţii serioase, cum ar fi aceea de servitute a cetăţeanului faţă de guvernul său."

"Erezia unei generaţii este ortodoxia generaţiei următoare."

"Ştiinţa este arta de a crea iluzii acceptabile."

Great Depression

http://www.freerepublic.com/focus/f-bloggers/2551058/posts
http://www.english.illinois.edu/maps/depression/depression.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Agricultural_Adjustment_Act
http://teachers.sduhsd.k12.ca.us/tpsocialsciences/us_history/greatdepression/pigs.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Depression

H. G. Wells - Masina timpului

 

”Forța este rezultatul necesității: securitatea predispune la slăbiciune. Efortul de îmbunătățire a condițiilor de viață - adevăratul proces civilizator, care face viața din ce în ce mai plină de securitate.”

”Tendința exclusivistă a oamenilor bogați - datorită, fără îndoială, rafinamentului crescând al educației lor și prăpastiei tot mai adânci dintre ei și violența aspră a celor săraci - duce încă de pe acum la izolarea, în interesul lor, a unor porțiuni considerabile din suprafața [lumii].”

”Există o lege a naturii, peste care noi trecem cu vederea, și anume că suplețea intelectului nu este decât o compensație a schimbărilor primejdiei și necazurilor. Un animal în perfectă armonie cu mediul înconjurător este el însuși un mecanism perfect. Natura nu apelează la inteligență decât atunci când neobișnuința și instinctul nu mai sunt de nici un folos. Numai acele animale care trebuie să înfrunte o imensă diversitate de nevoi și prinejdii dau dovadă de inteligență.”

John Fowles - Omida

Thomas Gainsborough - Road to the Market

”Omul sec. al 18-lea era cu adevărat creștin în cruzimea sa față de animale. Oare nu un blestemat de cocoș cântase de trei ori, bucurându-se de fiecare dată când apostolul Petru s-a lepădat de Isus? Ce putea fi mai plin de virtute decât să-i ciomăgești pe urmași până-și dau duhul?”

”Un om de stat poate fi cinstit două săptămâni, însă nu o lună întreagă; iar această filosofie mercantilă este valabilă începând cu cei mai prăpădiți grădinari și negustori.”

”Noi, modernii, suntem corupți de trecutul nostru, de învățătură și de istorici; și cu cât știm mai mult ce s-a întâmplat, cu atât știm mai puțin despre ceea ce se va întâmpla; căci suntem asemeni personajelor dintr-o poveste, fixate din intenția altcuiva să fim bune sau rele, fericite sau nefericite, cum se nimerește. Totuși cei care au înălțat și au potrivit acele pietroaie (ex. Stonehenge) au trăit înainte de începutul poveștii., într-un prezent fără trecut.”

”Cei care stau ascunși sau trăiesc departe de știință nu o vor căpăta niciodată cu adevărat.”

”Toate vechile și stabilele profesii trebuie să se fondeze pe prejudecățile tacite la fel de puternice ca și statutele și codurile scrise.”

”Bogăția este o pervertire îngrozitoare a minții, o perdea neagră aruncată pe conștiință.”

”Evanghelia poate fi foarte ușor citită ca un document politic; doar nu degeaba s-a luptat atâta biserica medievală să o țină departe de limbile vulgare ale Europei. Dacă toți sunte egali în fața lui Hristos și în privința condiților necesare intrării în Rai, atunci de ce nu le poate vedea muritorul de rând? Nici cea mai întunecată abordare teologică, nici cel mai selectiv citat pentru a justifica cezarii acestei lumi nu pot să de un răspuns.”

”Ceasloavele cu legi, groase de unsprezece țoli, nu sunt altceva decât obișnuința transformată în fier cu care cei bogați se apără de cei săraci.”

”Ne-am dezvoltat extraordinar în foarte multe privințe față de sec. al 18-lea; însă față de întrebarea simplă și fundamentală - ce moralitate justifică nedreptatea flagrantă și inegalitatea societății umane - n-am progresat un centimetru. Un motiv major este că am săvârșit păcatul fundamental de a fi pierdut vechiul simț al mediocrității: cel al moderației înțelepte și decente, el a fost trădat în felul în care a fost răstălmăcit și devalorizat cuvântul, dându-i sensul modern (pe măsură ce propriul nostru simț al eului individual a crescut). 

   O specie nu poate să-și umple spațiul de existență cu un număr excesiv până la absurd; și în același timp să exalte excesul, extrema, non-mediocritatea individului. Când excesul devine sinonim cu succesul, societatea e damnată.”

”Religiile acceptate, de orice gen, sunt în general exemplul suprem al formelor create să corespundă unor condiții care nu mai există. Dacă aș fi întrebat ce-ar fi bine să se piardă sau de ce să se debaraseze lumea de azi sau viitoare, spre binele ei, n-aș sta pe gânduri: religia instituționalizată. Însă nu neg necesitatea ei din trecut.”

Andreï Makine - Recviem pentru Est

Isaac Levitan - Over Eternal Peace

”[Oamenii s-au luptat întotdeauna, odinioară cu lăncile, astăzi cu lansatoarele de proiectile antitanc, iar singurul lucru care deosebește moartea ocupanților unui blindat incendiat, de masacrul de pe vremea stămoșilor este complexitatea cu care această moarte, o moarte atât de individuală și de anonimă, se îneacă în interesele puterilor îndepărtate, de setea lor de petrol sau de aur, în jocul birocratic al diplomaților, în demagogia doctrinelor lor.]”

”Viața noastră nu e făcută decât din paranteze. Totul e să știi să le închizi la momentul potrivit.”

”Integrarea nu înseamnă în fond altceva decât imitare. Unora le reușește atât de bine, încât sfârșesc prin a exprima caracterul țării mai bine decât autohtonii, precum acei actori care imită și care pun alături de cutare sau cutare om cunoscut o copie mai adevărată decât originalul, condensat în ticurile gestuale, concentrat în manii verbale... Cu toate acestea, un străin descoperă tocmai în momentele reușitei scopul nemărturisit al acestui joc de imitare: a te face asemănător pentru a rămâne altul, a trăi așa cum se trăiește aici pentru a proteja îndepărtatul tău altundeva, a imita până la dedublare și, lăsându-ți dublul să vorbească, a fugi în gând spre cei pe care n-ar fi trebuit să-i părăsești niciodată.”

”Moartea cuiva apropiat afectează nu viitorul, ci trecutul recent, pe care ne dăm seama că l-am trăit în derizoria meschinărie a cotidianului.”

”Fiecare noapte are un moment de mare luciditate, de sinceritate nemiloasă, de care ești apărat, de obicei, prin somn.” 

Orhan Pamuk - Fortăreața albă

Osman Hamdi Bey

”Mulți oameni știu că viața nu ne este orânduită dinainte și că toate poveștile sunt, de fapt, rodul unui șir de întâmplări. În ciuda acestui fapt, odată ajunși într-o anumită etapă a vieții, până și cei care cunosc acest adevăr hotărăsc, privind în urmă, că ceea au trăit cândva ca întâmplare a fost, de fapt, o necesitate.”

”Trebuie să iubești viața pe care ți-ai ales-o, până într-atât încât să te porți, mai apoi, ca și cum ar fi propria ta viață.”

”Profeția este un giumbușluc, dar poate fi folosită foarte bine pentru înrâurirea neghiobilor.”

”Se cuvine să căutăm straniul și uimitorul din lume, iar nu din noi înșine. Dacă iscodim ceea ce zace în noi și ne gândim atât de îndelung la noi înșine, ajungem să fim nefericiți.”

Sylvia Plath - Clopotul de sticlă

Grandma Moses (A. M. R. Moses) - A Beautiful World

”Când sunt într-o baie fierbinte, sunt eu însămi mai mult ca niciodată.”

”Nu suport să dau bani la oameni pentru niște lucruri pe care aș putea să le fac foarte ușor și singură.”

”Indiferent de toți trandafirii și toate sărutările și de toate mesele la restaurant cu care un bărbat copleșește o femeie înainte de sa însura cu ea, când se termina slujba de cununie gândul lui tăinuit e ca ea să i se întindă sub picioare ca preșul de bucătărie.”

”Când vorbesc cu un grup de oameni, întotdeauna trebuie să-l aleg pe unul dintre ei și să vorbesc cu el, și în tot timpul cât vorbesc am senzația că toți ceilalți se uită la mine și obțin un avantaj necinstit.”