![]() |
Iman Maleki - Omens of Hafez |
„Nu percepea decât asprimea copacului, așa cum sesiza numai josnicia oamenilor. Chiar dacă nu avea nici un strop de josnicie în suflet, o cunoștea foarte bine. Nu o învățase, o știa... Cunoscuse patima înainte să o simtă. Acesta era neajunsul. Cu mintea, cunoștea totul și respingea cu groază experiența reală. Își dorea să fie doar un om neînsemnat, pierdut în mulțime, dar fără a fi conștient de secretul propriei mediocrități.”
„Lumina și întunericul sunt una. Trebuie să înțelegi întunericul... Caută întunericul, începutul, adâncurile. Când vei ajunge în adâncul adâncurilor, vei găsi lumina în toată strălucirea ei, în propriile mâini, alături de tine. Asta înseamnă să devii om.”
„Când pornești pe un drum te pândesc și pericole. Ori ai puterea să le înfrunți, ori te întorci în turmă ca un miel supus. Dar chiar și așa, când te întorci, ceilalți te ocolesc de parcă ai avea râie. Nu-ți mai rămân decât două căi de scăpare: ori înveți să suporți oprobiul, ori îți pui capăt zilelor.”