Boris Vian - Smulgătorul de inimi

Egon Shiele - Mother and son

”Ca să nu ai nici dorințe, nici căi pe care ai vrea să le urmezi, ar fi trebuit să fi suferit o influență socială perfect neutră. Să fii scutit de orice influență și fără trecut interior.”

”Eu consider că o chestie atât de inutilă cum e suferința nu poate să dea nimănui nici un drept asupra vreunui lucru sau a vreunei ființe.”

”Nu poți să zici că un om are ochii închiși numai pentru că  își ține pleoapele coborâte peste ei. Ochii sunt deschiși sub pleoape. Dacă rostogolești o stâncă în fața unei uși deschise, nu înseamnă că ușa e închisă; și nici o fereastră, de altfel, fiindcă pentru a vedea departe nu de ochi te folosești.”

”Nu rămâi într-un loc pentru că îți plac unii oameni, ci mai degrabă pleci pentru că pe alții îi detești. Doar urâtul te scoate din inerție. Oamenii sunt lași.”

”Ni se pare frumos ceea ce ne este destul de indiferent pentru a ne permite să vedem ceea ce voiam să vedem în loc de ceea ce este.”

 

Kenzaburo Oe - O experiență personală

Japanese Bird and Flower - Ito Jakuchu

”Realitatea te obligă să trăiești cum trebuie atunci când o accepți.”

”Orice trucuri psihologice ai folosi, nu ai cum să relativizezi caracterul absolut al morții unui om.”

”Trecând prin unele experiențe personale, în care te arunci cu capul înainte în prăpastie, găsești până la urmă un tunel secundar sau ceva care dă către un adevăr ce nu te privește doar pe tine, ci e universal. Și astfel găsești măcar alinare pentru suferințele îndurate.”

Platon - Phaidon (Despre suflet)

Pierre Henri de Valenciennes - Landscape of Ancient Greece

”Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne împărtăși, cât suntem în viață, din virtute și înțelepciune. Frumoasă e răsplata, iar speranța mare. Firește, nu se cade ca un om de bun-simț să se înverșuneze în a susține să lucrurile stau tocmai cum le-am înfățișat eu. Dar ceea ce se cuvine să susțin cu toată dârzenia este că, de vreme ce sufletul, nu-ncape îndoială, e nemuritor, soarta și sălașurile lui vor fi cam așa cum am spus. Crezând asta, cred că merită să îți asumi oarecare risc. Căci e un risc frumos și tot ce ține de el trebuie să ni-l repetăm ca pe o incantație. Iată de ce zăbovesc de atâta vreme asupra mitului. În orice caz, ținând seama de acestea, omul care, de-a lungul vieții, și-a luat rămas bun de la plăcerile și de la podoabele trupului, pe care le socotea străine de el și dăunătoare, omul care, dimpotrivă, și-a dat toată silința să învețe ceva, care, în loc de podoabe străine, a vrut pentru sufletul său podoabele sale adevărate: cumpătarea și dreptatea, curajul, libertatea și adevărul, omul acesta trebuie să aibă încredere în soarta sufletului.”